daysleeper.

Strabat cu greu acea coloana insistenta de vise,perindandu-ma prin realitate.
E plina de mocofani.Dau la pariu ca n-au stat nici un moment pe ziua de azi sa-si studieze tunelurile de emotii.
Ce zambet spontan rezulta dintr-o evaluare zilnica a propriei persoane.Oricat de praf te-ai vedea,imaginea ti se distorsioneaza odata cu arcuirea optimista a buzelor.
Dar nu despre optimism vorbesc aici.Chiar deloc.Despre zambete daca as sta sa povestesc,as povestii despre un zambet degradat si transparent in niciun caz despre zambetul ce se cere descris pentru ca a reprezentat punctul tau de lumina in noaptea fara luna.Dar nam chef acum.
Maine imi fac suvite mov si verzi.Nu ma intreba de ce,poate vreau putina culoare,ceva sa ma distraga cand ma uit in oglinda de la privirea goala,pentru ca iti jur ca m-am saturat de ea.
Si totusi nu-mi inteleg goliciunea,avand in vedere ca respir un aer atat de greu,de parca as respira cenusa.

Intr-o anexa a mintii mele ce simt acum se reduce doar la o clipa.Peste 10 minute o sa rad,iar peste o ora o sa mor de plictiseala,la miezul noptii plang la Anatomia lui Grey,la 3 ma cert cu tati in soapta sa nu o trezim pe mami pe motivul asa ziselor mele insomnii,iar mai tarziu lipsa de somn o sa ma aduca din nou intr-un stdiu de deprimare,poate am sa adorm plangand si iar am sa visez ceva superb ca aseara si am sa ma intreb la 14 cu ce motiv m-oi mai fi trezit si voi incerca sa-mi induc iar senzatia de caldura ce a pierit o data cu plumbul diminetii.
(Care dimineata?Poate dimi-pranzului.)
Si cu o noua zi imi revine amestecul epuizant de emotii,inchid ochii si parca vad,soarele,norii,norii peste soare,rasete cunoscute,multe persoane,imbulzeala la semafor,fisa cazuta la automatul de cafea,innoptatul pe banca,pufuleti pe burta goala,linistea in mersul alert spre casa,primul cascat,mirosul pernelor,ploapa pulsand fabricand somnul trist si ajung acolo unde mi-am adorit toata ziua,amortita zvacnind uneori de bucurie in visul ce a semanat cele mai frumoase trairi zilnice.El cerne orele,pastreaza ce e pretios,restul nu merita reluat pe fondul luminos si blurat din studioul..viselor.



Stanfour ~ In your arms
Asculta mai multe audio Muzica

Ultima zi,prima zi din ultimele doua saptamani.
Ziua care ma impinge de la spate,prima zi cu vointa proprie,ultima zi de confort total.Zi cu mare incarcatura,de bune si rele,osciland intre melancolie si voiosie.
As fi prea mediocra,prea nomala sa ma rezum la un singur tip de sentiment,deacord?
Experimentezi combinatia,iti plangi haosul creat.
Exprimandu-mi din nou nehotararea, numind-o atat prima,cat si ultima zi,ma opresc la linia de plutire.E zi de balans.E innorat,balanta tinde sa se incline catre intuneric,apoi imi amintesc cat iubesc vremea asta si in ce fel ma inspira,iar balanta se inclina din nou.
Si asa ii mentin un flux continuu.Ii ofer cel mai pretios si epuizant pshic combustibil psibil:emotii si incertitudine,omogenizate in proportii egale.
Iar in valtoarea resimtita zi de zi am momente de luciditate.Momente simple,de privit inainte,cu puls scazut,sperante create provizoriu,ce palesc impreuna cu momentul.
Apoi celalalt eu isi revendica locul,izolandu-mi pacea,pastrand-o parca pentru clipele de ascendenta,pentru ca,ma apoi sa ma cufunde in vesnicul regres total.
Tare nu?N-ai inteles nimic.

Energizer

aprofundare.

Zilele mele,cel mai coerent mi le pot cataloga drept un film de groaza.Banal,vag,calm,incepute.Apoi,nu se stie in ce degenereaza.
Nu sunt trista.Dar nici cu fericirea nu m-am mai intersectat de mult.Imi permit sa fiu sincera cu mine,sa caut ce ravnesc,sa ma intregesc.
Imi mijesc ochii in lumina soarelui.Oare ce ma deranjeaza?Nu ma mira ca nu stiu ce caut.Poate adevarul nu pot sa-l asimilez.Deja nu mai e vorba de vointa.Si raman cum eram,fara capat,fara margini,cu continutul lasat la vedere pe toate partile,naiv si vulnerabil in fata voastra.
Candva am sa ma adun.Si am sa cresc puternica si convingatoare in fata tuturor.
E usor sa spui 'candva'.Amani cu ani,sute,mii,poate speri la ce vei fi in alta viata.
Chiar ajungi sa te crezi,ajungi sa te vezi asa cum te-ai creionat in toate noptile nedormite cand ti-ai evaluat si inlaturat mii de defecte,ai adaugat par lung,roscat,ten alb imaculat,mers lin,voce mieroasa.Iar dimineata iti incoroneaza un nou esec,te dezbraca de puterile tale,de acea perfecta metamorfoza si te pune de unde ai plecat.La ceea ce esti,ceea ce ai fost defapt.

Acum te intreb,mai vrei sa stii?Pariez ca deja ti-am transmis o energie negativa si poate,in parte te-ai identificat cu mine.Eu te descos si iti aduc tot gunoiul din tine la suprafata.Te tulbur si te las intr-o incertitudine toatala.Nu pentru ca as fi rau intentionata dar..solutia pe care o cautam,impreuna acum,tind sa cred ca o pierd zi de zi,devenindu-mi tot mai inaccesibla.



Placebo - Centerfolds
Asculta mai multe audio Muzica

sunet pribeag.

Eee ce-o fi asa de dificil si cu noi.
Ne mai dati 500 de mii cand va amintiti,ne aruncati priviri acide cand ne prindeti fredonand prin casa,singurul subiect dezvoltat il reprezinta tenesii murdari din coltul holului.Ma simt vinovata de cat de inutili imi sunteti momentan.
Noi cu vesnicile noastre drame,probabil unii dintre noi isi dau seama cat de ridicoli suntem la varsta asta,absurzi si confuzi.Mda.Si ne cerem aprobarile pentru tampenile facute in anturajele ce nu ne critica faptele.Si adevarul e ca gresim.Gresim ca dracu si ne pare rau.Gresim,ne tinem de burta,lovim cu piciorul in asfalt si ranjim ca idiotii in mijlocul strazii.
Nu avem nevoie sa ne intelegeti.Asta ne-ar mai lipsi.Unde ar mai fi farmecul?

Si numai de ratiune nu-mi arde.Dobor tot ce inseamna regula.Respir si dorm.Beau,mananc si rad.
Nu am despre ce sa-ti vorbesc.Sincer.Nu se lipeste nimic de mine.Cum ma agat de ceva,la fel de repede il dau uitarii si iar ma plang ca sunt goala.
Cred ca ma incearca o depresie.Sa vada ce-o incerc eu pe ea.
Noaptea ma face sa-i fiu recunoscatoare intotdeaauna,ma elibereaza si umple cu energie.Stiu ca suna ciudat,dar noptile mele,ele nu sunt facute sa le dorm.Intotdeauna adorm dimineata.Si ma intreb la ora 14 cu cearcanele reflectate pe oglinda cafelei cum mi-oi fi omorat orele.Orele astea nenorocite care mi-au secat si putina seninatate din privirea asta incruntata.Ce lipsa de generozitate.
Mi-am alinat sufletul,cu noaptea si adierile ei reci.
Uneori o idee imi fulgera noaptea si-mi antrena ploapele cazute.Vreau sa iubesc.Da,vreau sa iubesc.Dar ma infioara cu adevarat gandul asta.La timpul ei pot sa jur ca am sa scriu carti intregi despre asta.Despre cum iubesc eu.Despre cum o sa.
Mai bine tac altfel am sa ma consum de-a dreptul.

Sigur,vorbeam din plictiseala.
Plictiseala,betie,agonie,iti garantez eu ca tot aia iti iese.Cuvinte insirate,centre de interes ale nimanui in afara de tine,fraze,incertitudini,nustiu...Of,las-o balta,deja devine frustrant.


Stigma - As putea fi
Asculta mai multe audio Muzica

Step by step..

stand la povesti.

Dintre toate nonsensurile pe care le dezvolt,reiau si reinnoiesc aproape zilnic pe acest blog niciunul nu scoate vreodata in evidenta ce e cu adevarat important si de baza in viata mea.Asa sunt eu,mai evaziva.
Nu stiu daca am sa reusesc,dar intentia conteaza,sa vorbesc despre prietenie.
Prietenie,nu amicitie
sau alte legaturi.Prietenia se rezuma la un numar restrans de persoane,2 in cazul meu.
Catalina si Bianca.
Despre ele as sta eu sa va povestesc zile si nopti intregi si tot nu ati simtii cu adevarat legatura noastra.Nici telepatia aia dubioasa,nici nimic.
Vacanta asta cred ca ne-am dedicat-o una alteia,zi dupa zi ne-am trezit impreuna,povestind vise.Facand mare caz si pentru cele mai marunte lucruri.
Si despre ras nu mai vorbesc.Glumele noastre,pe care nu le gusta nimeni..ee,le-ar gusta ei,ba chiar ar mai cere o portie daca ar intelege aluziile.
Imi fugaresc cuvintele acum,m-au lasat neajutorata intr-o postare,zic eu,importanta.
Ce as putea eu sa mai spun? Cu voi hai afara,hai la mine,hai ca vin,hai in club,hai pe banca,hai in lume,hai pe scari,hai la scoala,hai la nioca[:)):))-uitati aici o gluma pe care nu o s-o gustati ever!!],hai oriunde ca e cu voi.

Si ce-ai mai facut?
Fusai cu Catalina,inventai retete cu Bianca si dupaia murdariram covorul..
Si maine ce faci?
..pai.Maine ma duc cu Bianca si inventez retete cu Catalina,dar nu murdarim covorul ca e maniaca a curateniei,bine asta daca nu suntem la mine acasa unde ne-a murdarii si albul ochiului daca am putea.
Catalina,si-mi permit sa vorbesc pentru amandoua,nu o sa uitam vreodata noaptile noastre de destainuiri si vorbit de parca am avea 80 de ani de experiente in spate,nu 15,incununate de fiecare data de rasarituri superbe si de o gluma buna.
Si Biancai nu o sa-i uit vreodata cafelele ei,apa chioara,
bataile de la tara si sesiunile noastre absolut penibile de cumparaturi.

Dar voi stiati oricum cat de importante-mi sunteti.