Cam asta a fost.Am sa inchid usile acestei fortareti pentru a-mi cauta materialele necesare cunstruirii alteia noi.Mai frumoasa,mai interesanta,inovatoare si profunda.Poate putin mai personala.
Cele 3 luni sunt acum aruncate in pripa peste umar,intelepciunea acumulata ajuta insa la consolidarea celor ce vor venii.
N-am sa duc dorul zilelor de zapuseala,nici nu inteleg de ce am creat un blog inchinat anotimpului cel mai urat de mine,dar e toamna.E toamna si iubesc toamna,iar aici prinde aripi o noua poveste.Mai boema de data asta.Poate aceeasi poveste.A-ti dorii schimbarea nu e echivalent cu a fi binecuvantat cu schimbarea.Eu de obicei nu sunt.Zac intr-un banal de cand ma stiu,intr-un banal zilnic animat de o minte jucausa ce combina depresii cu euforie si resemnare intr-un mod irezistibil.
Nu m-am decis daca ar trebui trebui sa fac un blog pentru fiecare anotimp.Banuiesc ca ar fi amuzant,dar timpul si nervii mei ii irosesc stilizand 4 bloguri pe an.
Nici la vechiul blog nu am sa ma intorc,pentru ca sincer nu m-am mai recunoscut in idioteniile scrise acolo.Cand ma va lovii un puhoi de inspiratie am sa va onorez cu un nou blog.Pana atunci imi pastrez gandurile pentru mine.
Desii maine este prima zi de liceu si as fi dorit sa o desfasor aici deja anticipez emotiile,gandurile,impresiile.Dar ce stiu eu?
Cu bine.
sâmbătă, 12 septembrie 2009
basic enemy.
Iei guri de energie negativa la primul tremur agonizant al ploapei in disconfortul diminetii.Ca fumatul pasiv.Intrigant dar tolerat si totodata datator de sens,creator al adunarii de sentimente,rabufnirii,fluid vital,principal realizator al unei presupuse paci interioare ce mai mult te tulbura.
Nu am nimic complet definit,oricat m-as straduii sa analizez 74 de trairi pe minut.7,4..7400.Intr-un fel toate sunt derivate de la starea de baza,dar anima cu mai mult succes spiritul si invioreaza bataile inimii.
Dar in curand se va aseza noaptea.Peste mine si teoriile mele.Va umple golurile cu lumina oarba ce-mi va eroda explicatia ridicola.Imi va pune la dispozitie tot intunericul de care dispune,spatiu de concentrare,mari de negru.Totul pentru mine.
Dar cu plecarea ei nu va lasa nimic in urma.Va disparea cu tot cu raspunsurile mele oferite pe tava,considerand ca trisez cel mai probabil.Nu-mi va multumii nici macar putin ca am fost o particula ce a umplut abisul ei neprimitor.Totul se va inchide,parca intr-o alta minte.Direct derivata de la a mea.Inacesibila si neinteleasa.
Miguel Bose y Shakira - Si tu no vuelves
Asculta mai multe audio Muzica
vineri, 11 septembrie 2009
Daca ar fi sa imi aleg o melodie pe care sa devin melodramatica,asa pe sfarsit de vara,vacanta,libertati s.a.m.d cam aceasta ar fi.
Pentru fetele mele.
Melodia ascultata 'live' prin telefon de Catalina in timp ce hausaream euforica la Liberty Parade.
Cum se simte?Incredibil frate.Inimaginabil.De neegalat.
Melodie cantata in ploaie la 5 dimineata ce a incununat cea mai tare noapte de vara.
Melodia noastra.
O uitasem sincer,dar am reintalnit-o pe blogul altcuva,postata,neinsotita de vreun cuvant si m-am simtit mult mai indreptatita sa o public avand in vedere emotiile starnite.
Ma repet cand spun ca doar cateva zile din aceasta luunga si covarsitoare vara merita mentionate.Dar cele care merita sunt zile pline,marcante si cu adevarat traite.
Dar oricum..niciodata nu mi-a placut vara.
joi, 3 septembrie 2009
luni, 31 august 2009
daysleeper.
Strabat cu greu acea coloana insistenta de vise,perindandu-ma prin realitate.
E plina de mocofani.Dau la pariu ca n-au stat nici un moment pe ziua de azi sa-si studieze tunelurile de emotii.
Ce zambet spontan rezulta dintr-o evaluare zilnica a propriei persoane.Oricat de praf te-ai vedea,imaginea ti se distorsioneaza odata cu arcuirea optimista a buzelor.
Dar nu despre optimism vorbesc aici.Chiar deloc.Despre zambete daca as sta sa povestesc,as povestii despre un zambet degradat si transparent in niciun caz despre zambetul ce se cere descris pentru ca a reprezentat punctul tau de lumina in noaptea fara luna.Dar nam chef acum.
Maine imi fac suvite mov si verzi.Nu ma intreba de ce,poate vreau putina culoare,ceva sa ma distraga cand ma uit in oglinda de la privirea goala,pentru ca iti jur ca m-am saturat de ea.
Si totusi nu-mi inteleg goliciunea,avand in vedere ca respir un aer atat de greu,de parca as respira cenusa.
Intr-o anexa a mintii mele ce simt acum se reduce doar la o clipa.Peste 10 minute o sa rad,iar peste o ora o sa mor de plictiseala,la miezul noptii plang la Anatomia lui Grey,la 3 ma cert cu tati in soapta sa nu o trezim pe mami pe motivul asa ziselor mele insomnii,iar mai tarziu lipsa de somn o sa ma aduca din nou intr-un stdiu de deprimare,poate am sa adorm plangand si iar am sa visez ceva superb ca aseara si am sa ma intreb la 14 cu ce motiv m-oi mai fi trezit si voi incerca sa-mi induc iar senzatia de caldura ce a pierit o data cu plumbul diminetii.
(Care dimineata?Poate dimi-pranzului.)
Si cu o noua zi imi revine amestecul epuizant de emotii,inchid ochii si parca vad,soarele,norii,norii peste soare,rasete cunoscute,multe persoane,imbulzeala la semafor,fisa cazuta la automatul de cafea,innoptatul pe banca,pufuleti pe burta goala,linistea in mersul alert spre casa,primul cascat,mirosul pernelor,ploapa pulsand fabricand somnul trist si ajung acolo unde mi-am adorit toata ziua,amortita zvacnind uneori de bucurie in visul ce a semanat cele mai frumoase trairi zilnice.El cerne orele,pastreaza ce e pretios,restul nu merita reluat pe fondul luminos si blurat din studioul..viselor.
Stanfour ~ In your arms
Asculta mai multe audio Muzica
Ultima zi,prima zi din ultimele doua saptamani.
Ziua care ma impinge de la spate,prima zi cu vointa proprie,ultima zi de confort total.Zi cu mare incarcatura,de bune si rele,osciland intre melancolie si voiosie.
As fi prea mediocra,prea nomala sa ma rezum la un singur tip de sentiment,deacord?
Experimentezi combinatia,iti plangi haosul creat.
Exprimandu-mi din nou nehotararea, numind-o atat prima,cat si ultima zi,ma opresc la linia de plutire.E zi de balans.E innorat,balanta tinde sa se incline catre intuneric,apoi imi amintesc cat iubesc vremea asta si in ce fel ma inspira,iar balanta se inclina din nou.
Si asa ii mentin un flux continuu.Ii ofer cel mai pretios si epuizant pshic combustibil psibil:emotii si incertitudine,omogenizate in proportii egale.
Iar in valtoarea resimtita zi de zi am momente de luciditate.Momente simple,de privit inainte,cu puls scazut,sperante create provizoriu,ce palesc impreuna cu momentul.
Apoi celalalt eu isi revendica locul,izolandu-mi pacea,pastrand-o parca pentru clipele de ascendenta,pentru ca,ma apoi sa ma cufunde in vesnicul regres total.
Tare nu?N-ai inteles nimic.
Ziua care ma impinge de la spate,prima zi cu vointa proprie,ultima zi de confort total.Zi cu mare incarcatura,de bune si rele,osciland intre melancolie si voiosie.
As fi prea mediocra,prea nomala sa ma rezum la un singur tip de sentiment,deacord?
Experimentezi combinatia,iti plangi haosul creat.
Exprimandu-mi din nou nehotararea, numind-o atat prima,cat si ultima zi,ma opresc la linia de plutire.E zi de balans.E innorat,balanta tinde sa se incline catre intuneric,apoi imi amintesc cat iubesc vremea asta si in ce fel ma inspira,iar balanta se inclina din nou.
Si asa ii mentin un flux continuu.Ii ofer cel mai pretios si epuizant pshic combustibil psibil:emotii si incertitudine,omogenizate in proportii egale.
Iar in valtoarea resimtita zi de zi am momente de luciditate.Momente simple,de privit inainte,cu puls scazut,sperante create provizoriu,ce palesc impreuna cu momentul.
Apoi celalalt eu isi revendica locul,izolandu-mi pacea,pastrand-o parca pentru clipele de ascendenta,pentru ca,ma apoi sa ma cufunde in vesnicul regres total.
Tare nu?N-ai inteles nimic.
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)
